Ciuperca gigantică Armillaria ostoyae se află în Munții Albaștrii, în statul Oregon, din S.U.A. și deține recordul mondial fiind cel mai greu organism viu de pe Pământ. Ea se întinde pe o suprafață de 965 de hectare, cântărește între 6.800- 31.750 de tone și are o vechime de 2400 de ani. Greutatea acestei gigantice ciupercii depășește greutatea lui Pando, rețeaua de plopi tremurători, care cresc din aceeași rădăcină și se întind pe 43 de hectare.
Armillaria ostoyae din Oregon este cea mai mare ciupercă din lume și are cea mai mare parte a țesutului său la un metru sub pământ. Toate ciupercile din jurul ei sunt legate de ea printr-o rețea de structuri plane numite rizomorfe, care se răspândesc pe sub pământ și comunică între ele. În urma cercetărilor științifice, efectuate în zonă, a rezultat că celulele tuturor ciupercilor sunt identice din punct de vedere genetic, deci în zonă trăiește un singur organism viu care le include pe toate. Ciupercile cresc și solitare și în ciorchini și în grupuri mari și pot fi întâlnite pe sol, pe bușteni, la baza copacilor, pe trunchiurile lor, atât pe copacii vii, cât și pe copacii morți și putreziți.
Armillaria ostoyae este o ciupercă de mărime obișnuită. Pălăria ciupercii are diametrul între 5-15 centimetri. Branhiile ciupercii sunt numeroase și de culoare albă, dar culoarea lor se schimbă treptat în crem. Tulpina ciupercii este asortată întotdeauna la pălăria ciupercii, însă pulpa tulpinii este întotdeauna albă. Armillaria mai este cunoscută și cu denumirea de ”ciuperca de miere”, dar gustul ei este acid și are și un miros slab acid. Animalele mănâncă cu plăcere aceste ciuperci. Le mănâncă și oamenii căci sunt comestibile, dar numai dacă sunt bine gătite. Unii oameni însă le consideră necomestibile. Ciupercile care cresc în pădurile de foioase sunt mai suspecte, însă cele care cresc în pădurile de conifere sunt comestibile.
Cercetările cele mai recente ale ADN-ului acestor ciuperci, legate între ele pe sub pământ, au identificat genele care sunt responsabile de crearea rizomorfilor unici, filamente lungi și negre de țesut fungic, care cresc subteran, distrugând până la urmă copacul cu care se hrănesc ele. Aceste ciuperci se hrănesc cu lemnul viu al copacului pe care cresc. Un copac atacat de ciuperca Armillaria ostoyae poate fi distrus în câteva zeci de ani. Armillaria este o ciupercă ”ucigașă”, care distruge copacii. Este o adevărată pacoste a pădurilor. Copcii atacați și invadați de ea sunt considerați bolnavi, dar deocamdată nu se poate face nimic pentru a-i salva. Se caută metode. Se fac cercetări.
Ciupercile Armillaria tind să crească în pâlcuri pe la baza copacilor infectați și se întind, înaintează mereu și la copacii vecini. Invadează țesuturile radiculare ale noilor ”gazde”. Se răspândesc prin contact de la rădăcină la rădăcină, trecând de la un copac la altul și atacă copacii pe sub pământ, la rădăcinile lor. La suprafață nu se vede nimic. Totul se petrece în subteran și Armillaria se extinde cu circa 30 de centimetri pe an. Aceste ciuperci au o viață foarte lungă, datorită faptului că ele comunică între ele pe sub pământ prin miceliu subteran care poate crește continuu. Viața acestui organism micelar poate dura chiar și mii de ani. Armillaria ostoyae se hrănește din pomii gazdă, continuu, pentru că este o ciupercă parazită. Această gigantică ciupercă poate provoca pierderi foarte mari, căci ea produce moartea copacilor cu care se hrănește și distruge pădurile în care crește. Mulți copaci mor înainte de a ajunge și ei la dimensiunile unui copac matur. Iată ce face cel mai greu organism viu de pe planeta noastră!
Navigare în articole
Sfântul Grigorie Decapolitul face minuni→