Cel mai rapid mijloc de transport este Duhul Sfânt

Într-adevăr Duhul Sfânt este cel mai rapid mijloc de transport și ne poate scoate rapid prin interiorul Său, exact acolo unde avem noi nevoie să ajungem. Dar pentru a avea acces la un astfel de „mijloc” de transport avem nevoie să ne străduim să devenim și noi ”sfinți”, la fel ca sfinții îngeri cerești, care numai în felul acesta călătoresc. De aceea ei ajung într-o clipă exact acolo unde-i trimite Dumnezeu sau unde au ei nevoie să ajungă. Dar trebuie să știm un lucru esențial și anume: Nivelul la care se deplasează ei este diferit de nivelul la care ne deplasăm noi. Nu se potrivește lumea de formă materială a energiilor grosiere, concentrate în ele cu lumea de formă duhovnicească și sfântă a celor mai bune energii din lume, care sunt pline de iubire infinită, de înțelepciune desăvârșită și de bunătate nemărginită. Nu se potrivește deloc. Așa că și felul în care călătorim noi este diferit. Folosim termenul de ”mijloc de transport”, chiar dacă nu este cel mai potrivit când ne referim la Duhul Sfânt, doar pentru că nu știm ce alt termen putem folosi.

Dumnezeu a hotărât încă dinainte de a ne naște noi pe pământ, ce fel de ființă să fie omul și cu cine să se asemene. A hotărât pentru noi ce este cel mai bine. A hotărât ca noi să avem chip treimic dumnezeiesc și să ne asemănăm cu Dumnezeu, să-I fim ”fii”, să fim și noi la fel ca sfinții îngeri cerești, chiar dacă avem și trupuri materiale pământești. Toți îngerii din ceruri sunt numiți ”fiii lui Dumnezeu” (Facerea 6,2) indiferent cât de aproape sau de departe se află ei de El, pentru că toți sunt ”îmbrăcați” în energie sfântă dumnezeiască și se vede în jurul lor o superbă coroană solară ca o aură duhovnicească de o frumusețe rară de formă caldă, luminoasă și sfântă de natură dumnezeiască. În felul acesta toată lumea știe că ei sunt „fiii Soarelui Veșnic Viu”, ai Dumnezeului Atotputernic și Bun, Dătătorul de Viață, de energie vie dumnezeiască. Ei sunt stele cerești. Ei sunt mici dumnezei. Ei sunt într-adevăr ”fiii lui Dumnezeu”.

Așa vrea Dumnezeu să fim și noi, oamenii pământești, chiar dacă avem și trupuri materiale făcute din țărână, zidite din atomi și molecule. Nu contează dacă avem trup material pământesc sau nu avem, ci contează dacă avem duh sfânt în noi sau nu avem, căci Duhul Sfânt este energia vie dumnezeiască, ”emanată, radiată sau suflată” de Dumnezeu ”din Sine”. De aceea astfel de energii, emanate și radiate din Dumnezeu sau suflate de El în afara Sa, în spațiul din jur, sunt veșnic vii, active și bine lucrătoare și fac lucruri cu adevărat dumnezeiești.

Vrea Dumnezeu să existe și pe pământ, îngeri buni, darnici, miloși, generoși, plini de iubire curată și de înțelepciune adevărată. În cer există o întreagă „oștire cerească” de natură îngerească. Vrea să existe și pe pământ, la nivelul energiilor grosiere, concentrate în ele, astfel de îngeri care să facă lucruri cu adevărat dumnezeiești. De aceea ne-a creat pe noi, oamenii. Vrea ca noi să devenim îngeri pământești. Vrea ca noi să alcătuim ”oștirea pământească” de îngeri sfinți cu trupuri materiale pământești, dar plini de energie vie dumnezeiască din Duhul Său Dumnezeiesc. Așa vrea Dumnezeu să fim toți oamenii. Ne-a dat o alcătuire atât de bună, încât să putem ajunge la o astfel de stare de natură îngerească chiar dacă suntem purtători de trupuri materiale pământești.

Este de mirare cum de nu au ajuns oamenii la calitatea de îngeri și să fie sfinți. Este de mirare cum de și-au pierdut oamenii alcătuirea lor bună și frumoasă și de ce nu avem în jurul nostru coroană solară, să fim într-adevăr ”fii ai Soarelui Veșnic Viu”, ai Dumnezeului Atotputernic și Bun. Cum de am rămas fără energie vie dumnezeiască, doar cu țărâna de formă materială pământească în noi? Cum? Iată o întrebare la care trebuie să reflectăm și să ne gândim serios. Dacă vom găsi „răspunsul”, vom ști ce să facem să ne ”recăpătăm” starea cea bună, dată de Dumnezeu încă de la ”începutul vieții noastre” și să revenim la normal. Avem nevoie să ne recăpătăm puterile cu care ne-a înzestrat Dumnezeu. Avem nevoie să ne îmbrăcăm în energie sfântă dumnezeiască de formă harică duhovnicească la fel ca sfinții îngeri cerești și să fim exact așa cum ne vrea Dumnezeu. La asta ar trebui să ne gândim foarte serios.

Alcătuirea noastră din ”țărână” și din ”Suflarea lui Dumnezeu” cea dătătoare de viață, de energie vie dumnezeiască (Facerea 2,7), arată clar ce fel de ființe vrea Dumnezeu să fim noi, oamenii. Dacă ne-a făcut din ”țărână” pământească, înseamnă că acesta este locul în care vrea să lucrăm noi în calitate de reprezentanți ai Săi, de ”purtători de Cuvânt și de Duh Sfânt”.

Dacă vom reuși să fim așa cum ne vrea Dumnezeu și ne învață Fiul Său, bineînțeles că Duhul Sfânt ne va ajuta continuu și ne va da energie vie dumnezeiască din Sine Însuși. Ne va lua în brațe cu dragoste infinită și ne va ajuta să ne deplasăm prin spațiu și timp, la fel ca sfinții îngeri cerești, fără nici un efort din partea noastră, fizic trupesc sau psihic sufletesc. Există această posibilitate de deplasare prin spațiu, dar numai pentru acele ființe care au în ele duh sfânt și se străduiesc să facă lucruri dorite și arătate de Dumnezeu.

Dumnezeu a unit în noi triada de energii pământești (apă aer, minerale) cu triada de energii sfinte dumnezeiești (creatoare, luminătoare și lucrătoare), ca să rezulte din unirea, întrepătrunderea, conlucrarea, comuniunea și conviețuirea lor laolaltă, în interiorul aceleiași ființe umane, o energie „nouă”, cu duble calități și pământești și cerești, adică și materiale și duhovnicești. Așa trebuie să fie sufletul omului. Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea să crească și să se dezvolte ca ființă cu ”dublă alcătuire energetică” și materială și duhovnicească, adică și pământească și cerească, să fie uman, să fie darnic, milos și generos, cu suflet mare și frumos, cald, sfânt și luminos, revărsat în afara trupului lui material. Există posibilitatea ca omul să crească sufletește și să devină într-adevăr o ființă cu suflet bun, darnic, milos și generos, capabil să ajute orice ființă din jurul lui, să devină un adevărat înger pământesc.

Există această posibilitate dar numai pentru acele ființe care au în ele energie vie dumnezeiască direct din Dumnezeu, căci astfel de ființe pot să fie calde, luminoase, sfinte și frumoase, de natură îngerească. Ele sunt ființe iubitoare de bine, la fel ca Dumnezeu. Ele sunt luminate de Sfântul și Dumnezeiescul Cuvânt. Ele știu exact ce să facă cu energia din ele. De ele are grijă Duhul Sfânt și ”le ține legate de Sine”, căci El le asigură în permanență energia necesară lucrului lor. În Duhul Sfânt comunicăm cel mai rapid, cel mai complet.

În mod normal și firesc așa trebuie să fie un om, care are trup material pământesc, suflet viu în el, dar și duh sfânt care face parte din Duhul lui Dumnezeu și-i asigură omului continuu toată energia necesară, dar și starea sufletească cea mai bună.

Cele mai bune energii din noi sunt cele pe care ni le dă Dumnezeu DIRECT din Sine Însuși. Pe acestea să le cerem continuu și să nu uităm să-I mulțumim pentru că ni le dă. Pe acestea să ne străduim să le câștigăm și să ne umplem cu ele. Prin fapte bune de milostenie, prin ascultarea noastră de Dumnezeu, prin îndeplinirea de porunci sfinte dumnezeiești, noi vom reuși să câștigăm câte o picătură de APĂ VIE din Oceanul lui Dumnezeu de energie divină de la marginile Sale, care de fapt este chiar propriul Său Duh Dumnezeiesc, propriul Său Câmp Energetic Divin.

Încetul cu încetul, ne vom umple și cu astfel de energii veșnic vii și inepuizabile, care ne vor rămâne nouă definitiv, căci le vom moșteni veșnic, dacă le-am câștigat prin muncă cinstită, prin efortul nostru personal, fizic trupesc, psihic sufletesc și haric duhovnicesc. Ni le va lăsa Dumnezeu nouă definitiv, dar la nivelul nostru conștient, rațional, simțitor și inteligent, de formă intermediară, ca să știm că le avem, dar să știm și pentru ce le obținem. Le va scrie Dumnezeu Duhul Sfânt în Cartea vieții noastre ca REALIZĂRI ale noastre. Le vom purta cu noi peste tot unde ne ducem. Vor fi ale noastre. Având astfel de energii în noi, Duhul Sfânt ne va recunoaște ca fiind ”ai Săi”, ființe duhovnicești. Toate lucrurile bune, dorite și poruncite de Dumnezeu se fac cu ajutorul Duhului Sfânt, care toarnă energie vie duhovnicească din Sine Însuși în toți lucrătorii buni care ascultă de Dumnezeu și îndeplinesc porunci sfinte.

Duhul Sfânt dacă vede că avem în noi și energii harice duhovnicești din Sine Însuși, ne va recunoaște ca fiind ai Săi, chiar dacă avem și trupuri materiale pământești. Ne va lua în brațe cu dragoste infinită, exact cum își ia o mamă fiii săi în brațe. Duhul Sfânt va fi ”Mama Noastră Duhovnicească și Sfântă” de natură dumnezeiască și ne va ajuta rapid dacă noi cerem ajutor de la Dumnezeu. Ne va ajuta să ajungem exact acolo unde avem noi nevoie să ajungem.

În Sfintele Evanghelii scrie cum au ajuns Sfinții Apostoli la ”înmormântarea” Maicii Domnului. Ei erau împrăștiați prin diferite țări ale lumii, la misiunea sfântă de propovăduire a Sfintelor Evanghelii, ca să ofere lumii învățăturile dumnezeiești, dăruite nouă de Mesia, de Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, Cel care ne ajută să ne ridicăm din starea de decădere sufletească: mintală, verbală și duhovnicească. Sfinții Apostol se aflau la mare distanță de Ierusalim, prin alte țări. Duhul Sfânt i-a adus rapid prin Sine Însuși și i-a scos în afara Sa, exact acolo unde trebuiau să ajungă cu toții, pentru a duce pe umerii lor, racla cu trupul Maicii Domnului, așa cum se cuvenea. Cu ajutorul Duhului Sfânt au ajuns într-o clipă la Ierusalim. Să nu reducem duhul sfânt la un „transportor”, dar nici să nu uităm că duhul sfânt poate să facă orice. Mulți oameni de știință din zilele noastre, vorbesc despre teleportare, dar nu înțeleg în ce fel se poate face o astfel de călătorie fără nici un mijloc de transport, doar printr-o simplă rugăciune adresată lui Dumnezeu.

În Duhul Sfânt nu pot intra decât aceia care au în ei duh sfânt. Sfinții Apostoli erau sfinți. În ei se pogorâse duhul sfânt din cer și aveau puteri harice duhovnicești pentru că erau plini de iubire față de Dumnezeu.. În Duhul Sfânt nu pot călători decât aceia dintre oameni care sunt plini de iubire curată și au în ei duh sfânt, pogorât de Dumnezeu în ei ca urmare a ascultării lor de Dumnezeu Cuvântul și a îndeplinirii poruncilor sfinte date de El. Sfinții Apostoli îndeplineau cu toții această CONDIȚIE esențială pentru noi, oamenii care purtăm trupuri materiale pământești, căci duhul sfânt transportă IUBIRE și umple toată Creația cu iubire.

Câtă vreme noi purtăm trupuri materiale, zidite din atomi și molecule, suntem legați trupește și de Pământul pe care stăm. Dar să nu uităm că noi suntem legați sufletește de Dumnezeul Atotputernic și Bun, care ne-a dat viață cu propria Sa SUFLARE dumnezeiască și ne ține în viață prin energiile Sale: fizice pământești, de formă materială, psihice cerești de formă intelectuală și harice duhovnicești de formă sfântă, veșnic vii, veșnic active și inepuizabile. Toate, absolut toate energiile din Univers, aparțin lui Dumnezeu. Ar trebui să știm care dintre ele sunt cele mai bune și cine ni le dă și ce fel de energii avem în noi.

Duhul Sfânt Dumnezeiesc ne hrănește și pe noi cu energie vie dumnezeiască de formă caldă luminoasă și sfântă din Sine Însuși, căci este Duhul IUBIRII infinite și al ÎNȚELEPCIUNII desăvârșite. Aceasta este singura energie din lume care este veșnic vie, activă și bine lucrătoare și aceasta ne ajută și pe noi. Deși avem în noi astfel de energii nu știm nici de unde vin, nici cine ni le dă. De unde am avea noi în noi atât de multă energie vie, activă, de formă lucrătoare, de natură inteligentă, la fel ca sfinții îngeri cerești, dacă nu ne-ar ajuta Dumnezeu și dacă nu ne-ar da din Sine Însuși energii sfinte dumnezeiești? Dumnezeu este în noi, prin energiile Sale. Ni le dă în speranța că vom face cu ele lucruri bune și folositoare și ne vom ajuta noi între noi și ne vom iubi ca frații. Să sperăm că vom reuși să fim așa cum ne vrea Dumnezeu!