Perle naturale – cum se formează, curiozități și utilizări

Perlele naturale se formează în interiorul scoicilor (stridii sau midii), dacă în interiorul lor pătrunde un corp străin în jurul căruia, ca o reacție de apărare, scoica depune carbonat de calciu (sidef), izolându-l astfel de corpul ei. Se poate întâmpla să pătrundă un firișor de nisip sau un parazit în spațiul dintre cochilia scoicii și membrana care-i protejează corpul. Prin celulele ei epiteliale externe scoica începe să producă substanțe de apărare și le trimite spre locul dureros. Astfel scoica învelește ”intrusul” (corpul străin) într-un strat subțire de carbonat de calciu (aragonit) și conchiolină (un compus organic alcătuit dintr-un set de proteine complexe secretate de țesutul epitelial), izolându-l de corpul ei. În decursul mai multor ani de zile scoica învelește corpul străin în mii de straturi subțiri care formează o perlă. Procesul de formare a perlelor în interiorul scoicilor este un proces de lungă durată. Pentru a se forma o perlă mai mare este nevoie de peste 20 de ani. Toată viața ei scoica depune în jurul acelui corp străin de corpul ei, substanțe de apărare și astfel ia naștere, sub cochilia ei, o perlă superbă.

Locul din interiorul scoicii în care se formează o perlă este un loc dureros, spre care scoica secretă, din țesutul ei epitelial extern, compuși organici de protecție. Se poate spune că perlele naturale sunt ”lacrimile scoicilor”. Mulți oameni le numesc ”lacrimile îngerilor” sau ”lacrimi divine”. Cert este că perlele au o frumusețe a lor aparte.

Cele mai mari perle naturale, cele mai frumoase, sidefate și strălucitoare, se formează într-un timp mai îndelungat. Cea mai mare perlă naturală din lume, care se înscrie printre marile curiozități ale naturii, este menționată de Cartea Recordurilor și a fost descoperită în anul 2006, de un pescar filipinez, lângă Insula Palawan (Filipine). Perla cântărește 34 de kilograme, are 67 centimetri lungime și 30,5 centimetri lățime. Recordul anterior era deținut de o perlă care cântărește 6,4 kilograme și poartă numele de Perla Lao Tze, după numele filipinezului care a descoperit-o tot lângă Insula Palawan (Filipine).

Mărimea perlelor naturale depinde de mărimea scoicilor în care se formează, dar și de timpul cât au stat în interiorul lor. Fiecare scoică secretă propria ei substanță, așa că există deosebiri între perle și ca mărime și în ceea ce privește culoarea lor, dar și formatul lor. perlele naturale au forme neregulate, dar ele sunt și foarte rare. De aceea sunt și cele mai scumpe.

În prezent se obțin foarte multe perle naturale în crescătorii de scoici. Sunt introduse sub cochilia lor corpi străini și astfel ele sunt obligate să se apere și să învăluie corpul străin în sidef. Sideful este format din carbonatul de calciu (aragonit), depus în milioane de straturi subțiri.

Există și părerea că nu firicelele de nisip stau la baza formării perlelor naturale, ci celulele epiteliale rănite ale scoicii, care suferă de pe urma unui accident. Astfel scoica este obligată să își ia măsurile ei de apărare, producând anumite substanțe pentru a neutraliza locul rănit, pe care-l învelește în sidef. Oricare ar fi modul de formare a perlelor naturale, ele iau naștere din suferința scoicii în interiorul căreia se formează. Scoica suferă, căci simte durerea și își ia măsurile de apărare, trimițând spre locul dureros substanțe care să izoleze zona.

Perlele de cultură se formează prin intervenția omului și sunt considerate tot perle naturale, dar aceste perle intră într-o categorie aparte numită ”perle naturale de cultură”.

Procedeul de formare este același, cu singura deosebire că intervine ”mâna omului” pentru a introduce în corpul scoicii un corp străin în jurul căruia să se depună straturi de sidef și să se formeze o perlă. Creșterea perlelor de cultură (perlicultura) se face și în apă sărată (din mare) și în apă dulce (din râuri și lacuri).

Perlele naturale au multiple utilizări, însă pe primul lor rămâne folosirea lor pe scară largă pentru obținerea bijuteriilor. Le putem vedea sub formă de mărgele, inele, cercei, brățări, broșe sau chiar ca garnituri aplicate pe rochiile de gală. Pe piața internațională de bijuterii, perlele naturale sunt foarte apreciate, cele mai scumpe fiind perlele sălbatice.

Perlele naturale au și utilizări terapeutice. Măcinate sub formă de ”praf de perlă” intră în alcătuirea multor medicamente moderne. Pudra de perlă este o sursă de minerale care hrănesc pielea și încetinesc procesul de îmbătrânire. Pudra de perlă este foarte bogată în calciu natural de calitate. Pudra de perlă este folosită și ca afrodisiac, sub forma unui preparat special obținut în amestec cu zeama de lămâie. Perlele au utilizări largi și în cosmetică. O sumedenie de produse cosmetice au la baza lor pudra de perlă (creme, măști, șampoane etc.). Prețioase și deosebit de frumoase, perlele naturale sunt un dar al naturii și sunt considerate ca fiind aducătoare de noroc.