Domnul Iisus Hristos – modelul desăvârșit de Om și Dumnezeu

Modelul desăvârșit de Om și Dumnezeu ni l-a arătat Domnul Iisus Hristos pe Muntele Tabor, când S-a schimbat la față. Sufletul Domnului Hristos era mare și frumos, cald, sfânt și luminos, revărsat în afara trupului Său material, pentru că era plin de Duh Sfânt, de energie vie dumnezeiască. Așa vrea Dumnezeu să fim și noi, toți oamenii. Am fi fost așa dacă am fi ascultat de Dumnezeu. Neascultarea de Dumnezeu ne costă scump și o plătim cu cât nu face, pentru că ni se schimbă alcătuirea sufletească și cădem pe o treaptă inferioară.

Noi suntem energii inteligente de formă umană create de Dumnezeu la urmă, la sfârșitul Creației Sale, ca să putem uni energiile de jos pământești, de formă materială, cu energiile de sus cerești de formă duhovnicească. Energiile de jos pământești, sunt natură moartă, sunt adormite de Dumnezeu cu somn greu, inconștient și nepăsător. Energiile de sus cerești, sunt natură vie, sunt energii sfinte dumnezeiești, suflate, turnate sau picurate de Dumnezeu din Sine Însuși.

Energiile sfinte dumnezeiești, suflate, turnate sau picurate de Dumnezeu din Sine Însuși pot să aibă chipuri și înfățișări diferite. Pot să fie:

• în chip de „flăcări vii vâlvâitoare” (dorințe arzătoare)
• în chip de raze sfinte (gânduri bune, rațiuni pure, idei care să-i lumineze pe lucrătorii marginali)
• în chip de picături de apă vie, (de energie sfântă, autentică, originală).

Tuturor lucrătorilor lui Dumnezeu le rămâne și lor la urmă un sfert din toată energia care a trecut prin ei pe parcursul lucrului lor. Acest sfert de energie vie dumnezeiască „se depune” în memoria minții lor, în chip tainic, neștiut de ei, știut doar de Dumnezeu, pentru că aceasta este „răsplata” pe care o vor primi ei la urmă, pentru lucrul pe care îl fac. Răsplata o vor primi când se vor trezi din nou la lucru, în ziua următoare. Atunci ”își vor aminti” tot ce au făcut în ziua precedentă. Vor vedea și ce au făcut și ce au câștigat și vor recunoaște rapid energiile sfinte când vor veni din nou la ei în chip de sfinte raze dumnezeiești. În memoria minții tuturor lucrătorilor lui Dumnezeu se păstrează și Cuvântul lui Dumnezeu dat lor ca poruncă de lucru și duhul sfânt care i-a ajutat pe ei în chip de Rază Sfântă harică dumnezeiască, dar și lucrul care a ieșit din mâinile lor. Având ei astfel de cunoștințe în memoria minții lor, vor înțelege mai bine în ce fel îi ajută Dumnezeu și vor păstra mai bine legătura cu El.

Și noi, oamenii, dacă ascultăm de Dumnezeu și facem exact ce ne învață El vom vedea la urmă, ce lucruri bune facem și vom pricepe mai bine în ce fel lucrează Dumnezeu prin energiile Sale. Dacă vrea Dumnezeu ne va trezi conștiința, duhul nostru conștient, rațional, simțitor și inteligent, ca să vadă, să simtă, să știe și să tragă concluzia corectă că Duhul Sfânt ne-a ajutat, deci am fost ajutați de Dumnezeu să facem lucrul acela bun, pe care l-am făcut. Conștiința, duhul nostru conștient, rațional, simțitor și inteligent, este de natură îngerească. Omul căruia îi trezește Dumnezeu conștiința cu Sfintele Sale Raze, va deveni conștient, rațional, simțitor și inteligent, va urca pe o treaptă superioară, căci va avea în el „conștiința trează” atentă, vigilentă, paznic bun al omului, capabilă să-l conducă mai departe prin viață pe drumul „ascultării de Dumnezeu ” și al „îndeplinirii poruncilor sfinte”.

Conștiința este duhul nostru conștient de formă intermediară, pus de Dumnezeu la mijloc între inima și mintea omului, între duhul nostru central și duhul nostru marginal.

Mai devreme sau mai târziu, omul harnic și muncitor va deveni conștient de faptul că este ajutat de Dumnezeu. Îi trezește Dumnezeu conștiința și devine conștient de sine. Se va simți omul pe sine însuși. Va simți și va ști ce fel de energii trec prin el. Va înțelege ce fel de energii îl traversează din cap până în picioare, îl țin în plan vertical și îl ajută, îi dau energia necesară. Îl va ajuta Dumnezeu pe omul harnic și muncitor să se trezească din „somnul neștiinței”. Se va trezi și din somnul ”necunoașterii lui Dumnezeu”. Se va trezi și din somnul „necunoașterii adevărului” că Dumnezeu este real și că Hristos este într-adevăr Mântuitorul nostru, iar cele scrise în Biblie sunt adevărate, sunt fapte reale, nu sunt basme, nici povești inventate de cei care le-au scris.

Toți cei care au scris Sfintele Scripturi sunt proroci sau apostoli, aleși de Dumnezeu. Ei nu au scris nici un cuvânt de la ei, ci numai ce le-a dictat Duhul Sfânt sau ce i-a învățat Hristos, Mântuitorul nostru. Hristos este Mesia, este Trimisul lui Dumnezeu la noi, ca să se dea pe Sine Însuși ca exemplu pentru noi și că creeze El modelul ideal pentru omul care se ridică de la pământ la cer și de la starea materială la starea duhovnicească și sfântă. Hristos este Omul Dumnezeu, Cel care ne ajută să ne desăvârșim ca ființe cu adevărat „umane” darnice, miloase și generoase, cu suflet mare și frumos, cald, sfânt și luminos, revărsat în afara trupului nostru material. Așa cum S-a arătat Hristos pe Sine Însuși pe Muntele Tabor, așa trebuie să arate la înfățișare Omul Adevărat, Omul-Divin. Așa trebuie să arate un adevărat om, care ascultă de Dumnezeu și face lucruri bune și folositoare pe pământul pe care stă.

Omul ideal, în adâncul sufletului lui, este în permanent dialog cu Dumnezeu la toate nivelele lui energetice sufletești, trupești și duhovnicești. Un astfel de om este legat de Dumnezeu continuu: mintal, verbal, sentimental și acționează în conformitate cu cele dorite și arătate de Dumnezeu. Îl avem ca exemplu pe Domnul Iisus Hristos, căci nu a făcut nimic ce ar fi vrut El să facă, ci numai ce a vrut Dumnezeu Tatăl. A fost ascultător, până în ultima clipă a vieții Sale pe pământ, la nivelul material al lumii, când și-a dat Duhul Său în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, ca să hotărască El ce va face în continuare cu „Duhul Fiului Său”. Hristos este într-adevăr Fiul lui Dumnezeu și Și-a arătat adevărata Sa Față Dumnezeiască pe Muntele Tabor, ca să vadă ucenicii Săi cum trebuie să fie un Adevărat Om, un om înduhovnicit, un om plin de duh sfânt, un Om care este și Om și Dumnezeu. Cele scrise în Sfintele Evanghelii sunt adevărate.

Dumnezeu i-a dat înapoi Fiului Său, duhul sfânt pe care „L-a purtat” cât timp a stat pe pământ, printre noi. Hristos a înviat și ne-a dat nouă Duhul Său cel Bun și Sfânt ca să ne ridicăm și noi la un nivel de viață superior, bazat pe IUBIRE, nu pe ură, bazat pe IERTARE, nu pe răzbunare, bazat pe BLÂNDEȚE și delicatețe sufletească, nu pe mânie și bădărănie, bazat pe ALTRUISM nu pe egoism. Avem exemplul Domnului Iisus Hristos, avem și învățăturile Sale lăsate nouă ca moștenire veșnică, sub formă de Testament, în Sfintele Evanghelii. Le putem aplica în practică. Putem face ce ne-a învățat Hristos, iar dacă la nevoie, la greu, în situații dificile, deschidem dialogul cu El și Îi cerem ajutorul, ne vom convinge că mai există „minuni” și în zilele noastre. Ne va ajuta, dar o va face ca un adevărat Dumnezeu și ne va convinge rapid că cele scrise în Biblie sunt adevărate și că El este Lumina Sfântă Dumnezeiască de la miezul nopții, Care se pogoară în Ierusalim, în Noaptea de Înviere, în fiecare an. El într-adevăr Se pogoară la noi, la toți oamenii care cer ajutor direct de la El. Pe mulți i-a convins prin simpla Sa pogorâre în sufletul lor și și-au schimbat comportamentul. Au devenit sfinți. Iată minunea cea mare, căci Hristos, Mântuitorul nostru, face sfinți din păcătoși, descoperindu-Se pe Sine Însuși ca Lumină Vie Dumnezeiască și ca Luminător al oamenilor.

Noi nu ne purtăm normal. Noi nu ne purtăm așa cum trebuie să se poarte un adevărat om. Aceasta este realitatea. Oare vom aplica în practică învățăturile Sfintelor Evanghelii, învățături care sunt cu adevărat sfinte și dumnezeiești? Ne vom corecta comportamentul deviat de la normal?

Mulți dintre noi nici măcar nu au citit Biblia din curiozitate, să vadă ce scrie în ea. Habar nu au ce scrie în Sfintele Evanghelii, iar ele sunt pline de învățături sfinte, date nouă ca „moștenire veșnică”, să le aplicăm în practică și să le transmitem din generație în generație. Acestea sunt învățăturile pe care trebuie să le transmitem copiilor noștri. Toți oamenii trebuie să știe că Dumnezeu este real și că noi suntem energiile Sale cele pământești, care pot uni în ele energii materiale de formă grosieră, cu energii duhovnicești, de formă radiară, de natură solară, care aparțin lui Dumnezeu și sunt vii, active și bine lucrătoare.

Astfel de energii sfinte dumnezeiești de formă radiară, de natură solară, în chip de sfinte raze dumnezeiești, ne traversează din cap până în picioare și ne leagă și pe noi continuu de Dumnezeu. Prin intermediul lor ne hrănește Dumnezeu, din Sine Însuși, cu energie sfântă dumnezeiască de formă caldă, luminoasă și plină de har. Ele trec prin noi, mai departe, dar atât cât se află în noi, este suficient pentru a ne ajuta să simțim că Dumnezeu este real. Ne vom convinge de această realitate și vom căpăta curaj să deschidem dialogul cu Dumnezeu la nevoie, la greu, în situații dificile să cerem ajutor divin. Pe calea rugăciunilor noastre, pe calea dialogului direct cu Dumnezeu, vom aspira în noi energie sfântă dumnezeiască și ne vom umple sufletul cu noi și noi energii, exact atunci când vom avea cea mai mare nevoie. Atâția oameni s-au rugat și au devenit sfinți.

Aceasta este minunea cea mai mare. Toți cei care vor să își curețe sufletul de patimile trupești, care i-au ținut pe o treaptă inferioară, la nivelul animalelor pământești și intră cu curaj în dialog cu Dumnezeu, sunt ajutați. Toți cei care cer ajutor divin și doresc din tot sufletul să își schimbe comportamentul deviat de la normal, primesc îngeri cerești, ca ajutor, în momentul în care se botează în Hristos în numele Preasfintei Treimi. Chiar dacă ei nu sunt conștienți de această realitate, toți cei botezați în Hristos, se îmbracă în Hristos, adică în Lumina Sfântă Dumnezeiască și vor fi ajutați la nevoie, atunci când vor cere ei ajutor divin.