Citate celebre: Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt cei mai mari dascăli, stâlpi ai Bisericii, mărturisitori ai Credinței că Domnul Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, este Mesia, este Mântuitorul nostru, este Trimisul lui Dumnezeu la noi ca să ne ajute să ne desăvârșim ca ființe cu adevărat umane.

La întrebarea Domnului Iisus Hristos adresată ucenicilor Săi: „Dar voi cine ziceți că sunt?” Petru a răspuns: „Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu!” Cuvintele Domnului Iisus au arătat ce mare importanță reprezintă această mărturisire: „Fericit ești Simone, fiul lui Iona, că nu trup și sânge ți-au descoperit ție acesta, ci Tatăl Meu Cel din ceruri. Și Eu îți zic ție că tu ești Petru (Piatră) și pe această piatră voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui. Și îți voi da ție cheile Împărăției cerurilor…” (Matei 16,15-19). Să nu uităm că Biserica este zidită pe Piatra Credinței mărturisită de Apostolul Petru. În cinstea celor mai mari Apostoli, Petru și Pavel prezentăm în continuare o serie de citate, devenite deja celebre:

Sfântul Apostol Petru: Citate celebre

• O singură zi înaintea Domnului este ca o mie de ani, și o mie de ani ca o zi. (II Petru 3,8)
• Creșteți în har și în cunoașterea Domnului nostru și Mântuitorului Iisus Hristos. (II Petru 3,18)
• Lepădând toată răutatea și tot vicleșugul și fățărniciile și pizmele și toate clevetirile, ca niște prunci de curând născuți să doriți laptele cel duhovnicesc și neprefăcut, ca prin el să creșteți spre mântuire. (Petru 2,1-2)
• Scris este în Scriptură: „ Iată, pun în Sion piatra din capul unghiului, aleasă, de mare preț și cel ce va crede în ea nu se va rușina”. (Petru 2,6)
• Trăiți ca oameni liberi, dar nu ca și cum ați avea libertatea drept acoperământ al răutății, ci ca robi ai lui Dumnezeu. (Petru 2,16)
•  Voi, bărbaților, Trăiți înțelepțește cu femeile voastre, ca fiind făpturi mai slabe, și faceți-le parte de cinste ca unora care, împreună cu voi, sunt moștenitoare ale harului vieții, așa încât rugăciunile voastre să nu fie împiedicate. (Petru 3,7)
• Nu răsplătiți răul cu rău sau ocara cu ocară, ci dimpotrivă, binecuvântați, căci spre aceasta ați fost chemați, ca să moșteniți binecuvântarea. (Petru 3,9)
• Cel ce voiește să iubească viața și să vadă zile bune să-și oprească limba de la rău și buzele sale să nu grăiască vicleșug. (Petru 3,10)
• Fiilor duhovnicești, supuneți-vă preoților; și toți, unii față de alții, îmbrăcați-vă întru smerenie, pentru că Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har. (Petru 5,5)
• Noi v-am adus la cunoștință puterea Domnului nostru Iisus Hristos și venirea Lui nu luându-ne după basme meșteșugite, ci fiindcă am văzut slava Lui cu ochii noștri. Căci El a primit de la Dumnezeu-Tatăl cinste și slavă atunci când, din înălțimea slavei, un glas ca acesta a venit către El: „ Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit”. Și acest glas noi l-am auzit pogorându-se din cer pe când eram cu Domnul în muntele cel sfânt (Muntele Tabor). (II Petru 1,16-18)
• Câinele se întoarce la vărsătura lui și porcul scăldat, la noroiul mocirlei lui. (II Petru 2,22)
• Trebuie să știți în zilele cele de apoi vor veni cu batjocură batjocoritori care vor umbla după poftele lor. (II Petru 3,3)

Sfântul Apostol Pavel: Citate celebre

• Nu știți că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt, Care este în voi, pe care-L aveți de la Dumnezeu, și că voi nu sunteți ai voștri? (I Corinteni 6, 19)
• Nu știți voi că cei care aleargă în stadion, toți aleargă, dar numai unul ia premiul? Alergați așa ca să-l luați. (I Corinteni 9,24)
• Cuvântul Crucii pentru cei ce pier este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: „Pierde-voi înțelepciunea înțelepților și știința celor învățați voi nimici-o”.(I Corinteni 1,19-20)
• Fapta lui Dumnezeu, socotită de către oameni nebunie, este mai înțeleaptă decât înțelepciunea lor, și ceea ce se pare ca slăbiciune a lui Dumnezeu, (este) mai puternică decât tăria oamenilor. (I Corinteni 1,25)
• Precum este scris: „Cele ce ochiul n-a văzut și urechea n-a auzit” și la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El. Iar nouă ni le-a descoperit Dumnezeu prin Duhul Său, fiindcă Duhul toate le cercetează, chiar și adâncurile lui Dumnezeu. (I Corinteni 2,9-10)
• Nici cel ce sădește nu e ceva, nici cel ce udă, ci numai Dumnezeu, care face să crească. Cel care sădește și cel care udă sunt una și fiecare își va lua plata după osteneala sa. (I Corinteni 3,7-8)
• Cuvântul lui Dumnezeu e viu și lucrător și mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri, și pătrunde până la despărțitura sufletului și duhului, dintre încheieturi și măduvă, și destoinic este să judece simțirile și cugetările inimii. ( Evrei 4,12)
• Toate sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva. (I Corinteni 6,12)
• Dumnezeu, care a înviat pe Domnul, ne va învia și pe noi prin puterea Sa. (I Corinteni 6,14)
• Voiesc ca voi să știți că Hristos este capul oricărui bărbat, iar capul femeii este bărbatul, iar capul lui Hristos: Dumnezeu. (I Corinteni 11,3)
• De aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător. Și de aș avea darul prorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință, și de aș avea atâta credință încât să mut și munții, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Și de aș împărțit toată averea mea Și de aș da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. (I Corinteni 13,1-8)
• Iată, taină vă spun vouă: nu toți vom muri, dar toți ne vom schimba deodată, într-o clipeală de ochi, la trâmbița cea de apoi. Căci trâmbița va suna și morții vor învia nestricăcioși, iar noi ne vom schimba. Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în nestricăciune și acest trup muritor să se îmbrace în nemurire. Iar când acest trup stricăcios se va îmbrăca în nestricăciune și acest trup muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: „Moartea a fost înghițită de biruință”. (I Corinteni 15,51-54)