Sfântul Apostol Andrei este fiu de pescar și fratele Sfântului Apostol Petru. Înainte de a fi ucenicul Domnului Iisus Hristos, a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul. Într-o zi, când Domnul Iisus Hristos, trecea pe drum, Sfântul Ioan Botezătorul L-a văzut și a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel care ridică păcatul lumii” (Ioan 1,29). Le-a vorbit ucenicilor Săi despre Domnul Iisus, spunându-le că a văzut Duhul Sfânt coborându-Se peste El și deci Domnul Iisus este Fiul lui Dumnezeu (Ioan 1,32-34). A doua zi văzându-L pe Domnul Iisus, a zis Sfântul Ioan Botezătorul din nou: ”Iată Mielul lui Dumnezeu!” (1,36) Lângă el se aflau doi dintre ucenicii săi, Andrei și Ioan, care au auzit ce a zis și au pornit în urma Domnului Iisus. La un moment dat Domnul Iisus S-a întors spre ei și i-a întrebat: „Ce căutați?” La care ei au zis: „Învățătorule, unde locuiești?” El le-a zis: „Veniți și veți vedea!” Au mers împreună și au rămas la El în ziua aceea (Ioan 1,37-39). Când s-a întors acasă, Andrei i-a spus lui Simon-Petru, fratele său, că L-a găsit pe Mesia (Ioan 1,41).
Andrei și fratele său Simon-Petru au fost primii ucenici chemați de Domnul Iisus Hristos, pentru misiunea de apostolie. Apostolul Andrei mai este cunoscut și cu numele de „cel dintâi chemat”, căci el chiar a fost primul care L-a mărturisit pe Domnul Iisus, ca fiind Mesia, Mântuitorul nostru.
Timp de 3 ani Andrei a fost ucenicul Domnului Iisus Hristos și L-a însoțit prin Țara Sfântă. A fost martor la minunile pe care le-a făcut, a ascultat predicile și învățăturile Sale sfinte, L-a văzut în prima zi după ce a înviat din morți, L-a văzut când S-a înălțat la cer. Ulterior ca apostol al Domnului, a mărturisit tuturor că Domnul Iisus este Mesia, Mântuitorul nostru.
După învierea Sa, Domnul Iisus Hristos le-a poruncit tuturor ucenicilor Săi să propovăduiască învățăturile Sale la toate neamurile pământului. Prin tragere la sorți, Apostolului Andrei i-a revenit să propovăduiască Evanghelia și învățăturile sfinte, în zona Traciei, în Sciția și în ținutul situat pe țărmul vestic și nordic al Mării Negre. Așa a ajuns și pe meleagurile țării noastre.
În secolul I, o parte din populația ținutului dintre Dunăre și mare era influențată de credința grecilor în zei. Există dovezi ale istoricilor și ale diferiților scriitori din vremea aceea că Apostolul Andrei a petrecut mai mult timp în Sciția Minor (Dobrogea de azi). A propovăduit învățăturile sfinte, a vindecat bolnavi, a hirotonisit preoți și episcopi, a înființat primele biserici din țara noastră.
O vreme a locuit într-o peșteră, pe care a folosit-o și ca adăpost și ca locaș de slujire. Peștera este situată la marginea comunei Ion Corvin (Dobrogea de Sud), într-o zonă cu dealuri mai înalte, bine împădurite și cu relief carstic. În imaginea prezentată se poate vedea intrarea în peșteră. Astăzi peștera este transformată într-o biserică, iar lângă ea s-a construit o frumoasă mânăstire care poartă numele Apostolului Andrei.
Acest mare apostol a mai creștinat și alte popoare din Peninsula Balcanică. A ajuns și în Macedonia și în Grecia. A primit moarte de martir și a fost răstignit pe cruce în orașul Patras din Grecia. Sfântul Apostol Andrei se numără printre sfinții al căror trup nu s-a descompus în elementele din care a fost alcătuit, ci se păstrează sub formă de sfinte moaște. O vreme moaștele sale s-au păstrat în Patras, după care au fost mutate la Constantinopol și sunt făcătoare de minuni. În prezent, părticele din sfintele sale moaște se află în mai multe biserici din diferite țări, printre care se numără și România, însă capul sfântului se află în Biserica Sfântul Apostol Andrei din Patras.
Tradiția populară oferă mărturii ale prezenței Apostolului Andrei pe meleagurile țării noastre. Mai multe balade vorbesc despre Sfântul Andrei și despre activitatea sa apostolică. Diferitele obiceiuri păstrate la sate și transmise din generație în generație, vorbesc despre vremea petrecută de Sfântul Andrei în zona dintre Dunăre și mare. Noaptea Sfântului Andrei (29 spre 30 noiembrie) se crede că este o noapte magică. Există credința că în această noapte se deschid cerurile și se petrec minuni. Fetele pun busuioc sub pernă ca să își viseze ursitul. Gospodarii satului pun grâu la încolțit într-un vas, pentru a vedea cum va fi recolta în anul viitor. Adevărații creștini înalță rugăciuni către Sfântul Apostol Andrei și cer ajutorul și protecția sa, rugându-l să se roage el pentru ei, căci are mare trecere la Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul nostru.
Suntem recunoscători Sfântului Apostol Andrei, că el a fost primul propovăduitor al sfintelor evanghelii pe meleagurile țării noastre și i-a creștinat pe strămoșii noștri geto-daci. Învățăturile sale au prins rădăcini adânci în sufletele oamenilor și s-au transmis peste veacuri până în zilele noastre. Dacă astăzi noi, românii, suntem un popor de creștini, aceasta o datorăm și Sfântului Apostol Andrei și îi suntem recunoscători.
Navigare în articole
←Sântul Apostol Andrei – Ocrotitorul României
Recunoștință și mulțumire sufletească→