Sfinții 40 de mucenici au fost soldați în armata romană și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata. Pentru credința lor în Dumnezeu și pentru că au mărturisit cu curaj că sunt creștini, au fost arestați, bătuți, torturați și condamnați la moarte. Li s-a pregătit o moarte cumplită, să moară în chinuri groaznice, să înghețe de frig, fiind lăsați dezbrăcați, în apa lacului de la marginea cetății Sevastia, într-o noapte de iarnă, deosebit de geroasă, când sufla un vând foarte rece și puternic.
Toate aceste s-au petrecut pe vremea Împăratului Liciniu (307-323) care a pornit o cruntă prigoană contra creștinilor. În noaptea de 8-9 martie a anului 320, cei 40 de soldați creștini, condamnați la moarte prin îngheț, au rezistat vitejește suportând gerul cumplit, vântul năprasnic și gheața lacului care începea să se strângă în jurul picioarelor lor. Erau păziți de străjerii de pe mal care, ca să-i determine să renunțe la credința lor și să se lepede de Hristos, au amenajat pe malul lacului o baie fierbinte. Dar ei s-au luat în brațe ca să își țină de cald unii altora și s-au rugat continuu cerând ajutorul lui Dumnezeu.
Așa cum se întâmplă întotdeauna când credința omului este puternică și oamenii cer ajutorul lui Dumnezeu, au fost întăriți și ajutați să reziste. Unul singur dintre ei, desfigurat de frig, ademenit de baia fierbinte de pe mal, nu a mai rezistat chinurilor și a ieșit din apă. Dar în contact cu baia fierbinte a murit pe loc.
În noapte aceea au avut loc mai multe minuni, căci Dumnezeu, a pogorât pe capetele mucenicilor cununi de aur ceresc, de lumină sfântă supranaturală, în mod vizibil, să vadă și străjerii care îi păzeau de pe mal. Unul dintre străjeri a înțeles că Dumnezeu îi ajută și le arată în felul acesta că îi primește în OȘTIREA Sa cea cerească. S-a dezbrăcat rapid de haine, a intrat și el în apa înghețată și a strigat; „Și eu sunt creștin!” Și a luat locul celui care ieșise din apă, astfel că au rămas tot 40 de mucenici. În noaptea aceea s-au petrecut mai multe minuni dumnezeiești, printre care și aceea că apa lacului s-a încălzit, iar ei nu au murit înghețați de frig, ci au rămas vii și sănătoși cu toții până dimineața. Când au venit comandanții cei răi și fără suflet și au văzut că nu muriseră înghețați de frig, s-au înrăit și mai tare și s-au pornit cu cruzime împotriva lor. Au poruncit să li se zdrobească fluierele picioarelor cu ciocanele și așa și-au dat sufletul în mâinile lui Hristos. Sufletele lor s-au ridicat la cer, la un nivel cu mult superior nivelului la care se află sufletele aici pe pământ, la nivelul material al lumii. Cei 40 de mucenici sunt sfinți. Ei fac parte dintre sfinții pe care creștinii îi cinstesc pentru că au apărat credința în Dumnezeu și îi admiră pentru curajul și rezistența lor la chinurile cumplite. Pentru aceasta ei sunt venerați și prăznuiți în fiecare an în ziua de 9 martie.
Sufletele lor au ajuns în cer, în Duhul lui Dumnezeu și au intrat în Oștirea Împăratului Hristos, Mântuitorul sufletelor noastre. Ei au reușit să se ridice la un alt nivel de viață cu mult mai înalt, pe baza încrederii lor puternice în Dumnezeu și în Iisus Hristos, Domnul și Dumnezeul nostru.
În amintirea celor 40 de mucenici s-au scris cronici care relatează martiriul lor, s-au pictat icoane, s-au construit biserici și mânăstiri care poartă numele lor. Încă din seara zilei de 8 martie se fac în biserici slujbe speciale și se citește acatistul acestor sfinți. Praznicul Sfinților 40 de mucenici se bucură de o mare popularitate la noi la români.
O sumedenie de tradiții și obiceiuri sunt legate de această sărbătoare. În amintirea sacrificiului celor 40 de mucenici, gospodinele noastre obișnuiesc să facă în ziua de 9 martie, 40 de colăcei în forma cifrei 8, care reprezintă infinitul și renașterea naturii primăvara, asociind anotimpurile anului cu ciclurile vieții noastre omenești. Se dau de pomană acești colăcei care se numesc „mucenici” sau „sfințișori”. În această zi bărbații beau 40 de pahare de vin sau măcar gustă din ele, ca să aibă putere de muncă peste an.
În unele zone ale țării noastre se fac mucenici cu zeamă. Din făină, apă și sare se fac mucenici mici, sub forma cifrei de 8 (vezi imaginea de la sfârșitul articolului). Acești mucenici se fierb în apă. Se adaugă zahăr, sare, scorțișoară, esențe și se rade coajă de lămâie. Cine vrea pune și cacao. La sfârșit se pun nuci măcinate. În dimineața zilei de 9 martie, oamenii deschid larg ferestrele caselor lor, ca să le intre soarele în case. Există această credință în popor, că în casa în care intră soarele nu va intra doctorul întregul an și vor fi sănătoși cu toții. Să deschidem larg și ferestrele sufletului nostru, ca să intre Soarele și la acest nivel lăuntric, să fie lumină, căldură și energie sfântă și în interiorul nostru. Să avem și sufletele sănătoase.
Navigare în articole
←Duminica Ortodoxiei – prima duminică din Postul Mare
Săptămâna Albă sau a brânzei: o ușoară formă de început de post→