Asprete – unicat mondial, un pește cu care România se mândrește

Aspretele (Romanychtis Valsanicola) este un pește pe cale de dispariție, care mai poate fi văzut într-un singur loc din lume și anume în România. Chiar și la noi în țară trăiește doar într-un singur loc și anume în râul Vâlsan, afluent al râului Argeș.

Aspretele este un pește de circa 10-12 centimetri și are corpul alungit de formă cilindrică, de culoare brun-cenușie pe spate și alb-gălbuie pe abdomen. Are corpul acoperit de solzi mari și aspri la atingere. Datorită asprimii solzilor i s-a dat numele de ”aspret”. Acest pește are capul mai gros decât corpul și ochii mari în creștetul capului, iar înotătoarele pectorale sunt ceva mai mari decât cele dorsale.

Dintre peștii cunoscuți, am putea asemăna aspretele cu un guvid, doar că este ceva mai mare. Mulți se întreabă de ce se întâlnește aspretele doar în râurile de munte, din sudul munților Făgăraș? S-ar părea că motivul este existența în această zonă a multor izvoare oligominerale, pucioase, ale căror ape ajung și în râurile de munte, dar specialiștii nu sunt siguri că acesta este motivul pentru care aspretele este întâlnit doar în bazinul Argeșului.

Aspretele a dispărut din toate țările globului. Multă vreme s-a crezut că a dispărut și din țara noastră, pentru că a fost o vreme în care nu a mai fost semnalat în nici unul din râurile noastre. Mare a fost bucuria atunci când un tânăr student pe nume Nicolae Stoica, l-a descoperit în anul 1956, în timp ce își pregătea lucrarea despre speciile piscicole din bazinul superior al râului Vâlsan.

Aspretele este o specie endemică, o fosilă vie, o relictă care are o vechime considerabilă și datează de pe vremea dinozaurilor. S-a estimat că vârsta acestei specii este în jur de 65 de milioane de ani. Este unul dintre cei mai rari pești din lume. Și la noi există doar 58 de exemplare și numai în apele râului Vâlsan și numai pe un anumit sector din cursul superior al acestui râu. Fiind unicat mondial și fiind existent doar la noi în țară, aspretele a devenit peștele nostru național, cu care România se mândrește.

Aspretele trăiește pe fundul apelor de munte, care au pietrișuri și nisipuri, pe sub care se poate ascunde. Este un pește mai mult nocturn. Ziua stă ascuns pe sub pietrele de pe fundul apei, iar noaptea iese să se hrănească cu larvele insectelor acvatice. Dimineața se întoarce în același loc, sub aceeași piatră, unde-și face culcușul în nisip. Râurile de munte având ape limpezi, peștii pot fi văzuți cu ușurință. Aspretele se înmulțește prin icre. Femela depune pe la sfârșitul lunii mai cam 120-150 de icre pe pietrele din apă.

S-a încercat reproducerea în captivitate a aspretelui, dar nu s-a reușit. Există la Galeșu, pe râul Vâlsan, o Bază de Cercetare și se încearcă înmulțirea acestei specii în captivitate, să sperăm că se va reuși. În prezent eforturile se concentrează pe protejarea acestei specii de pește ”unicat mondial”, deoarece este una dintre cele mai mari comori faunistice ale țării noastre. Pe cursul mijlociu al râului Vâlsan de la barajul Vâlsan până la Comuna Brădet, pe o distanță de 12 kilometri pescuitul este interzis, tocmai pentru a se proteja aspretele.

Aspretele este o specie în pericol iminent, fiind considerat specia cu cel mai mare risc de dispariție totală de pe planeta noastră, așa că trebuie protejat. În prezent arealul pe care poate fi întâlnit acest pește este redus considerabil din cauza existenței multor baraje în lungul Argeșului, care alimentează hidrocentrale. Aspretele este declarat ”monument al naturii„ și este protejat de lege. Denumirea științifică, în limba latină, a acestui pește derivă din ”romanicus”, adică ”românesc” și ”valsanicola” care este numele ”râului Vâlsan”. În traducere acest pește se numește ”pește românesc de pe valea râului Vâlsan”. Avem cu ce ne mândri, dar și răspunderea este mare, căci trebuie să-l protejăm și să-l ajutăm să se înmulțească.