Noi oamenii, trebuie să cunoaștem adevărul că suntem făcuți din țărână pământească, dar și din energie vie dumnezeiască. Noi ne naștem din înțelepciunea lui Dumnezeu și din dorința Sa Divină de a exista și o ceată de îngeri pământești, care să poată ajuta făpturile de formă materială, zidite din atomi, molecule și celule vii. Pentru ca noi să înțelegem perfect lumea de formă materială, ne-a dăruit Dumnezeu și nouă trupuri materiale, zidite din țărână, dar ne-a dăruit și puteri sfinte dumnezeiești, de formă treimică. În noi se îmbină în cel mai frumos și armonios mod posibil elemente pământești și dumnezeiești, în așa fel încât să nu se separe unele de altele, să rămână unite pe veci. În noi există o „unitate deplină” între trupul material pământesc, făcut din țărână și sufletul viu dumnezeiesc, suflat de Dumnezeu „din Sine Însuși” și dăruit nouă, ca să avem suflet viu în noi de formă creatoare, luminătoare și bine lucrătoare. Iată ce puteri are sufletul nostru omenesc!
Datorită acestor puteri sfinte, dumnezeiești, noi putem să ne ridicăm pe trepte superioare, să nu rămânem la nivelul pământesc al făpturilor materiale. Între noi și toate celelalte viețuitoare pământești există o deosebire enormă, tocmai datorită faptului că sufletul nostru omenesc este înzestrat cu puteri sfinte dumnezeiești. Chiar dacă avem și trupuri materiale pământești, noi avem și puteri sfinte dumnezeiești, de formă treimică. Avem puteri creatoare, luminătoare și bine lucrătoare, potrivit nevoilor noastre reale, iar asta nu trebuie să uităm.
Noi putem ajuta și celelalte viețuitoare din jurul nostru, iar lui Dumnezeu Îi place să vadă că suntem darnici, miloși și iubitori, gata să-i ajutăm pe cei din jur. Pentru ca noi să simțim că „este bine” ceea ce facem atunci când oferim ajutor celor din jur, Dumnezeu, la sfârșitul lucrului bun pe care îl facem, ne mângâie Părintește și Dumnezeiește cu Sfintele și Dumnezeieștile Sale Raze. Noi simțim în astfel de momente, o căldură dulce și plăcută, care ne inundă sufletul, iar fapta bună, făcută de noi, rămâne întipărită în adâncul conștiinței noastre.
În astfel de momente sublime, când ne mângâie Dumnezeu cu Sfintele și Dumnezeieștile Sale Raze, iar noi simțim „atingerea Sa Divină” ni se topește inima de iubire curată și sfântă, iar sufletul gustă momente de bucurie și de fericire de nedescris prin cuvinte. În astfel de momente omul într-adevăr simte „prezența lui Dumnezeu” și nu mai are motiv să se îndoiască vreodată de acest adevăr. Dacă vrea Dumnezeu să le descopere mai mult, le va arata oamenilor și momentul în care se pogoară la ei Duhul Sfânt, din cer, să le lumineze mintea, să le trezească la lucrul cel bun conștiința și să aprindă în inimile lor flacăra „dorințelor comune” divino-umane, pe care să le îndeplinească împreună „om și Dumnezeu” să fie astfel o sinergie.
Dumnezeu „le creează oamenilor” posibilitatea să participe la lucrările Sale și astfel să câștige și ei câte „o picătură de energie sfântă” de formă harică duhovnicească, la sfârșitul lucrului lor, în chip de „Răsplată binemeritată” pentru contribuția lor. Dacă noi înțelegem acest adevăr, ne putem oferi noi singuri, să intrăm în slujba lui Dumnezeu, cu trup și suflet, cu toată energia din noi. Îl putem ruga să ne dea și nouă porunci de îndeplinit și lucrări de făcut, așa cum le dă sfinților îngeri și să ne străduim apoi din toate puterile noastre să facem cele dorite și poruncite de Dumnezeu. Există și această posibilitate! Există!
Dumnezeu se bucură dacă ne oferim noi singuri să intrăm în rândul lucrătorilor buni, al celor care ascultă de Cuvântul Său și se oferă să îndeplinească porunci sfinte. Dumnezeu nu are nevoie de slujitori pentru Sine. El are nevoie de slujitori ca să ni-i dea nouă, celor care nu înțelegem în ce fel trebuie să trăiască un om, ca să se bucure de toate Darurile Dumnezeiești, inclusiv de viață veșnică. Este greu pentru noi până vom descoperi că la baza vieții noastre trebuie să stea iubirea curată și jertfa de sine, adică dorința de a-i ajuta pe cei din jur, pentru că asta înseamnă „omenie”.
Viața noastră ascunde o sumedenie de taine. Multe dintre ele sunt scrise de Dumnezeu în adâncul conștiinței noastre, ca să le descoperim la timpul potrivit. Dacă vrea ni le descoperă mai dinainte, însă în nici un caz atunci când vrem noi, ci atunci când știe El că suntem pregătiți sufletește, dar și trupește, să le primim. Tot ce ne dă Dumnezeu trebuie primit cu „brațele deschise” și să nu le refuzăm. Dar să nu le începem și apoi să le abandonăm, deoarece toate sunt Daruri Dumnezeiești și ascund în adâncul lor Daruri neprețuite, care ne ajută să ne ridicăm pe trepte superioare, la un nivel de viață mult mai bun decât cel actual. La baza vieții noastre nu stă țărâna pământească, ci Lumina Sfântă care ne călăuzește prin viață, iar noi vom câștiga enorm atunci când deschidem Dialogul cu Dumnezeu și vorbim cu El direct, pe calea rugăciunilor noastre smerite.
Navigare în articole
Putem urca pe Scara Vieții la un nivel mai înalt→