Familia este celula de bază a societății omenești

Buna educație primită în familie este cheia succesului în viață. Familia într-adevăr este celula de bază a societății omenești, căci în ea cresc vlăstarele care mai târziu, când vor ajunge la maturitate, vor înflori, vor rodi și vor da roade bogate și fapte bune, care fac cinste unei ființe umane. Astfel de oameni care, atunci când ajung la maturitate fac lucruri bune și intră în categoria celor mai buni lucrători, sunt ajutați de Dumnezeu să prospere și să dobândească toate cele necesare vieții lor.

Familia este celula de bază a societății omenești, căci în ea se pun bazele viitorilor lucrători de mai târziu, care vor ajuta la progresul omenirii, la înaintarea omului spre viitor, spre o viață mai bună, mai curată, mai pură, mai aproape de idealul pus în fața noastră de Dumnezeu.

Bazele unei vieți curate și sănătoase se pun în familie. Încă din familie se formează la copii un caracter frumos și nealterat de sentimente egoiste, care de cele mai multe ori urâțesc și denaturează frumoasa ființă umană. Dacă începem să iubim exagerat de mult averile pământești, vom face un scop în viață din dobândirea lor și asta nu este bine, căci nu acesta este scopul nostru în viață. Nu acesta trebuie să fie. Nu pe acesta ni l-a dat Dumnezeu.

Scopul nostru în viață este să ne străduim să ne asemănăm cu Dumnezeu, să fim și noi la fel de buni, de darnici, de miloși și de iubitori de bine la fel ca El. Dacă vom reuși să dobândim calități sufletești frumoase și să ne asemănăm cu Dumnezeu la dărnicie, la bunătate, la iubire curată, dacă vom reuși să fim și noi sfinți, atunci toate lucrurile pe care le vom face vor fi ”bune foarte”. Atunci toate cuvintele care ne vor ieși din gură vor fi pline de înțelepciune. Atunci vom coopera și vom conlucra cu cei din jurul nostru spre binele tuturor, iar RĂSPLATA noastră, pentru o astfel de comportare, va fi enormă. Nici prin gând nu ne trece cât de mari sunt darurile pe care le oferă Dumnezeu lucrătorilor buni, care ascultă de Cuvântul Său și care sunt împreună lucrători cu Bunul și Sfântul Său Duh Dumnezeiesc.

Dacă ne vom strădui din toate puterile noastre să fim așa cum ne vrea Dumnezeu și dacă îi va plăcea ceea ce facem noi pe pământul pe care stăm, în locul acela în care ne aflăm, atunci… ne va lega de Sine DEFINITIV și va turna în inimile noastre Râuri de Energie Divină, dar ne va învăța și ce să facem. În felul acesta i-a ridicat și pe sfinții îngeri cerești la un nivel superior, iar ei au „acumulat” în ei energie sfântă din Duhul lui Dumnezeu, din ce în ce tot mai multă, până ce s-au ”umplut ”în întregime” cu energie sfântă din Dumnezeu. Așa s-au sfințit și au devenit sfinți toți sfinții îngeri cerești și au devenit și ei la fel ca Dumnezeu. În cer, la nivel energetic ceresc, există o sumedenie de sfinți, iar Dumnezeu vrea să existe sfinți și pe pământ și la nivelul energiilor grosiere, concentrate în ele, de formă gazoasă, lichidă și solidă.

Pe noi ne-a făcut Dumnezeu în speranța că vom reuși să devenim sfinți, să devenim ființe bune la suflet, darnice, miloase și iubitoare de bine la fel ca El. Dacă vom asculta de Cuvântul Său, dacă vom deveni împreună lucrători cu Bunul și Sfântul Duh Dumnezeiesc, vom reuși. Dar dacă va face fiecare om ce are el chef și plăcere să facă, dacă își va împlini fiecare om poftele lui trupești, dorințele lui sufletești, visele lui nebunești, dacă își va face fiecare planuri de viitor după pofta inimii lui, așa cum crede el că este bine ”pentru el”, atunci sunt slabe speranțe ca noi să devenim sfinți și îngeri pământești, așa cum ne vrea Dumnezeu. Sunt slabe speranțe ca noi să mai devenim așa cum ne vrea Dumnezeu, dacă noi nu știm că PLANUL este deja făcut de Dumnezeu și este cel mai bun pentru noi, iar noi trebuie doar să ne străduim din toate puterile noastre să-l îndeplinim, să-l realizăm.

Dacă fiecare om va începe să facă ce vrea el, dacă fiecare va gândi în mod egoist și materialist și se va ocupa numai de trupul lui material, dacă își va neglija sufletul și duhul lui haric dumnezeiesc, care ne asigură energia vie din noi și legătura cu Dumnezeu, atunci omul va începe să se comporte și el la fel ca animalele din jurul lui, care se ocupă doar de partea lor materială. Nu va mai fi prea mare deosebire între el și ele.

Copiii trebuie învățați de mici să se roage, să vorbească cu Dumnezeu, să țină legătura cu Cel ce ne-a dat viață și ne ține în viață prin energiile Sale. Copiii trebuie să se obișnuiască de mici să mulțumească pentru darurile pe care le au, să ceară iertare pentru greșeli, să ceară ajutor pentru a reuși să facă lucruri bune și necesare vieții lor, să fie altruiști, să intre și ei în rândul oamenilor buni și mărinimoși, care pot fi dați ca exemple bune de urmat semenilor lor.

Vom ajunge îngeri pământești dacă avem grijă să ne ținem sufletul deschis spre Dumnezeu și să comunicăm cu El în permanență. Noi putem comunica cu Dumnezeu:

• Mintal, la nivel de gând, de cuget treaz și de cuvânt.
• Verbal, la nivelul rugăciunilor noastre conștiente, raționale și inteligente.
• Prin faptele noastre, prin acțiunile noastre, prin tot ceea ce facem noi pe pământ, avem nevoie să comunicăm cu Dumnezeu continuu.

Acțiunile noastre trebuie să fie bazate pe iubire curată, pe înțelepciune adevărată, pe calitățile sufletești frumoase, pe care le putem dobândi ca urmare a ”ascultării” noastre de Cuvântul lui Dumnezeu”, ca urmare a îndeplinirii poruncilor Sale sfinte, ca urmare a împreună lucrării cu Duhul lui Dumnezeu. Noi cu timpul căpătăm înțelepciune proprie, căci ne dă Dumnezeu propria noastră ”experiență de viață”. Încet-încet, noi învățăm să facem lucruri bune și necesare pe pământul pe care stăm și îi vom învăța și pe alții din jurul nostru să le facă. Părinții, se oferă pe ei înșiși ca exemplu copiilor și pentru asta trebuie să se străduiască să fie un exemplu bun și vrednic de urmat. Aceasta înseamnă că ei înșiși trebuie să fie foarte atenți la comportamentul lor și să nu-și permită ieșiri necontrolate în fața copiilor. Părinții sunt datori să-și învețe copii cum să lucreze și cum să se încarce cu energie sfântă direct din Dumnezeu pe calea rugăciunilor lor. În familie se pun bazele vieții de mai târziu.

Proverbul românesc ”ziua bună se cunoaște de dimineață”, arată că de mici copiii trebuie învățați să muncească alături de părinții lor, ca să se obișnuiască cu munca de mici și când vor ajunge mari să aibă deja formate deprinderi de muncă cinstită și dreaptă. Când vor ajunge la maturitate să poată întra în rândul lucrătorilor buni, al celor pe care-i HRĂNEȘTE Dumnezeu continuu cu energie vie dumnezeiască din Sine Însuși și pe care le-o toarnă DIRECT în inimă, pe cale naturală și normală, căci aceasta este calea firească pentru noi. Noi ne primim direct de la Dumnezeu energiile de care avem nevoie pentru a ne dezvolta normal, armonios și frumos, proporțional cu Prima Celulă Umană făcută de Dumnezeu. La nivelul Primei Celule Omenești făcute de Dumnezeu se pot vedea exact ce fel de energii, de forțe și de puteri i-a dăruit Dumnezeu omului.

Acestea sunt lucruri pe care copiii trebuie să le învețe de la părinții lor și să se obișnuiască de mici cu munca, pentru că munca ”l-a înnobilat” pe om și l-a ridicat pe o treaptă superioară. Pe calea muncii fizice trupești, psihice sufletești și harice duhovnicești, noi ne câștigăm cele necesare trupului nostru material pământesc, sufletului nostru energetic omenesc și duhului nostru central de formă sfântă, dat de Dumnezeu ca să ne ajute, până ce ne vom câștiga noi propria noastră energie vie harică duhovnicească și ni se va umple sufletul cu energie sfântă câștigată de noi, ca urmare a strădaniilor noastre personale.

Buna educație primită în familie este cheia succesului în viață. Învățăturile primite de la părinții noștri ne rămân în întipărite în minte. Chiar dacă le uităm, ele ne vor reveni în minte în clipele grele în care vom avea nevoie de ele. Conștiința noastră ni le va aminti, căci multe dintre învățăturile primite de noi în copilărie ne sunt date de Dumnezeu prin intermediul părinților noștri care ne iubesc și ne doresc tot binele din lume.