Natura creată are tainele ei. În spatele celor văzute și cunoscute de noi, le putem întrezări pe cele nevăzute și necunoscute de noi, care aparțin lui Dumnezeu.
Lumea naturală, existentă în jurul nostru, reprezintă o „tainică evanghelie” care arată adevăruri mântuitoare pe care dacă le cunoaștem ne ajută să ne apropiem de Dumnezeu, de Creatorul Suprem, de Făcătorul lor. Mulți dintre teologi vorbesc despre „contemplarea zidirii”, despre „teologia naturii”, despre „contemplarea învățăturilor duhovnicești care se desprind din cele create, pe care le vedem”.
Toate cunoștințele care se referă la minunile Creației lui Dumnezeu, reprezintă „picături” dintr-un Ocean necuprins care aparține Creatorului Suprem și care de fapt este chiar Duhul Sfânt Dumnezeiesc. De aceea Duhul lui Dumnezeu mai este numit și „Duhul Apelor”. Se numește și astfel deoarece energiile lui Dumnezeu fiind vii, se mișcă, nu sunt statice.
Sunt multe lucruri pe care avem nevoie să le cunoaștem, căci se referă la tainele biologice ale organismului uman, la tainele cerului înstelat, la lumea atomului care este o miniatură a Universului material, la minunile vegetale și animale cu care a împodobit Dumnezeu pământul pe care ne aflăm și l-a transformat într-o superbă grădină de rai cosmic.
În spatele celor zidite de Dumnezeu, vizibile și cognoscibile, putem întrezări pe cele ne zidite, invizibile, pe care nu le cunoaștem. Din momentul în care un om își deschide sufletul spre Dumnezeu pe calea rugăciunii lui smerite, se deschid noi perspective pentru el.
Dacă observăm cu atenție Creația, prin intermediul ei, vom afla și noi câte ceva despre Dumnezeu și vom „întrezări” cu mintea noastră inteligentă, înțelepciunea, iubirea, bunătatea frumusețea și măreția Sa.
Sfântul Vasile cel Mare a scris „Hexaimeron”, o culegere de omilii care cuprind minunate descrieri ale Puterii Creatoare a lui Dumnezeu, dar și ale frumuseților naturii pământești și scoate în evidență dragostea lui Dumnezeu față de Creația Sa. Sfântul Vasile cel Mare prezintă și concepția creștină despre Creație și Îl preamărește pe Dumnezeu pentru frumusețile create de El în lumea aceasta în care ne aflăm.
Sfântul Apostol Pavel a scos în evidență înțelesuri teologice foarte adânci, afirmând că „cele nevăzute ale lui Dumnezeu se văd de la facerea lumii înțelegându-se din făpturi, veșnica Lui Putere și Dumnezeire” (Romani 1,20). Apostolul Pavel afirmă că Puterea lui Dumnezeu și diferitele Sale trăsături dumnezeiești nu puteau fi văzute de nimeni. Însă când a fost zidită lumea, situația s-a schimbat, deoarece prin intermediul Creației vizibile se poate vedea și simți măreția nevăzută a Creatorului ei, a Dumnezeului Atotputernic și Bun.
Sfântul Nil afirmă că „bucurie desăvârșită stăpânește mintea ce se ospătează din cunoașterea naturii”. Într-adevăr simțim o bucurie imensă în inimi când privim frumusețile naturii pământești și simțim nevoia să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru că a creat atât de multe bogății pământești, pentru ca noi să ne bucurăm de viață la gradul superlativ.
Dacă natura creată nu este veșnică, aceasta se întâmplă din cauză că natura pământească este supusă degradării și descompunerii fizico-chimice. Ea este trecătoare (vremelnică), pentru că este făcută din energii create din energii concentrate la maxim în ele de formă solidă, lichidă și gazoasă. „Primele plante” și „primele animale”, din fiecare specie, le-a făcut Dumnezeu. El este Creatorul lor și El a hotărât ce fel de viață îi dă fiecărei ființe care se naște pe pământ.
Dacă noi înțelegem această realitate, vom înțelege și cum lucrează Dumnezeu prin energiile Sale, căci și noi suntem energiile lui Dumnezeu. Noi suntem făcuți la urmă, la sfârșitul Creației Sale și ne-a dăruit și trupuri materiale, zidite din „țărână”, dar ne-a dăruit și suflete vii, alcătuite din energii dumnezeiești „suflate chiar de Dumnezeu din Sine Însuși”. Nouă ne-a dăruit Dumnezeu energie vie dumnezeiască din Sine Însuși, pentru că vrea să devenim îngeri sfinți purtători de trupuri materiale, vrea să aibă și fii pământești, căci fii cerești are. Dumnezeu vrea ca omul pământesc, să devină o ființă bună, darnică, miloasă și generoasă, deschisă spre iubire față de celelalte ființe din jur, un adevărat înger pământesc.
Noi suntem înzestrați cu minte înțeleaptă, capabilă să vadă și să înțeleagă că iarba, florile, pomii, pădurile, animalele, oamenii, râurile, izvoarele care ies din pământ, norii care se mișcă pe cer purtați de vânt, tot ce vedem în jurul nostru, asemenea minunății nu pot apărea din întâmplare, ci au fost create de „Cineva”, de un Creator Iscusit și Atotputernic. Deci Dumnezeu există! Este Ființă Reală, nu imaginară.
Omul poate vedea, observa, analiza și cerceta tot ce vede în jurul lui, le poate studia în amănunțime, le poate cunoaște și poate alcătui descrieri „ teologice” profunde despre ele. Omul poate înțelege că în spatele tuturor celor văzute de noi la nivelul material al energiilor grosiere și concentrate în ele, se pot întrezări energiile mai subtile, mai profunde, care au contribuit la facerea lor și care aparțin lui Dumnezeu. Noi putem intui PREZENȚA lui Dumnezeu în toate lucrurile și ființele create de El. Putem simți iubirea Sa părintească și dumnezeiască prin lucrurile bune și frumoase care ne înconjoară.
În spatele frumuseții naturii pământești se poate vedea o altă lume care este ascunsă tainic privirilor noastre, o lume care este mult mai profundă și mai frumoasă și care arată nemărginita înțelepciune a lui Dumnezeu. Frumusețea naturii ne face să ne îndreptăm cugetul spre frumusețea lui Dumnezeu. Măreția naturii pământești arată măreția lui Dumnezeu, a Creatorului ei.
Când admirăm minunile Creației se pune în mișcare în interiorul nostru, lumea noastră energetică interioară a sufletului nostru sensibil și inteligent, rațional, simțitor și conștient de sine, cu care ne-a înzestrat Dumnezeu și care Îl poate simți pe Dumnezeu la nivelul energiilor sale. Noi avem suflete deosebit de sensibile, care se pot emoționa până la lacrimi atunci când privesc lucruri de o frumusețe dumnezeiască. Există și astfel de lucruri în jurul nostru. Sufletul nostru este conștient de sine, este rațional, simțitor în plan energetic și capabil să-L simtă pe Dumnezeu, la nivelul energiilor Sale, printre care ne aflăm și noi. Noi avem în noi energii sfinte dumnezeiești și „dacă Dumnezeu vrea să ni se descopere”, o poate face în multiple feluri. Mai devreme sau mai târziu, toți oamenii Îl vom simți pe Dumnezeu la nivelul energiilor Sale existente în noi și Îl vom cunoaște, dar depinde când va fi aceasta.
Există în viața noastră și momente în care admirând frumusețea naturii din jur ne entuziasmăm până la lacrimi. Ni se „înflăcărează” cugetul atât de mult, privind minunățiile naturale, pe care le admirăm în acel moment, încât mintea noastră inteligentă se înalță la Cel care le-a creat. Chiar dacă nu-L vedem pe Dumnezeu și nu-L cunoaștem direct, nu știm unde se află, noi Îl putem intui și Îl putem cunoaște indirect, prin minunile create și făcute de El î jurul nostru și care sunt de o frumusețe rară. Îl putem descoperi pe Dumnezeu prin intermediul lucrurilor minunate pe care le vedem pe suprafața pământului pe care ne aflăm și ne dăm seama că astfel de frumuseți naturale, nu pot apărea singure, din întâmplare, cum susțin unii dintre noi. Suntem prea inteligenți ca să nu ne dăm seama de adevărul că lumea creată are un Creator Atotputernic și Înțelept, iubitor de frumos, al cărui nume este Dumnezeu.
Atunci când cu privirile noastre inteligente admirăm frumusețile naturii pământești, se cuvine să trimitem un gând de mulțumire și de recunoștință către Dumnezeu, Creatorul lor, Care a împodobit pământul pe care stăm în chip atât de minunat. Să facem și noi ceea ce ne îndeamnă Împăratul David prin intermediul psalmilor scriși de El:
”Lăudați pe Domnul din ceruri, lăudați-L pe El întru cele înalte!
Lăudați-L pe El toți îngerii Lui, lăudați-L pe El toate puterile Lui.
Lăudați-L pe El soarele și luna, lăudați-L pe El stelele și lumina.
Să laude numele Domnului, El a zis și s-au făcut, El a poruncit și s-au zidit”.
(Psalmul 148:1,2,3,5)
Navigare în articole
Sfântul Grigorie Decapolitul face minuni→