Trezirea
Toată această lume de la suprafața pământului pe care stăm, este o uriașă Împărăție a lui Dumnezeu, în care se pot vedea cum se ridică din pământ, ierburi felurite și pomi, care îmbracă pământul la exteriorul lui, cu un superb covor vegetal. După ce a acoperit Dumnezeu pământul cu plante felurite, a făcut și animale, care spre deosebire de plante au libertate de mișcare în jurul locului în care se nasc și își pot asigura hrana și apa de pe o mai mare suprafață de pământ. Pe noi, oamenii, ne-a făcut Dumnezeu la urmă, ca să avem grijă de viețuitoarele pământești și să ocrotim natura.
Noi, oamenii, am fost făcuți de Dumnezeu în mod special, pentru a deveni îngerii pământului pe care stăm și de aceea ne-a dăruit să cunoaștem mai întâi lumea de formă materială a pământului. Apoi să cunoaștem și lumea îngerilor, care sunt trimiși de Dumnezeu cu misiuni speciale, cu sarcini anume de îndeplinit, cu lucrări anume de făcut pe pământ. La urmă, să-L cunoaștem și pe Dumnezeu, Creatorul Suprem și Părintele tuturor energiilor vii din lume, din rândul cărora facem parte și noi, energiile umane.
Noi, energiile umane, suntem ființe vii de formă treimică, alcătuite de Dumnezeu din unirea, întrepătrunderea, conlucrarea și comuniunea energiilor de sus, dumnezeiești cu energiile de jos pământești. În noi a unit Dumnezeu cerul cu pământul și duhul viu cu materia moartă și lumina cu întunericul și ziua cu noaptea și viața cu moartea.
Noi suntem Creația lui Dumnezeu cea de la urmă, suntem ultimele ființe create ”după chipul și asemănarea Sa”. În noi se pot vedea extremele Creației lui Dumnezeu, se pot vedea și energiile care dorm de veacuri, închise de Dumnezeu în cele mai mici particule energetice din lume, cele care poartă numele de ”atomi”, dar se pot vedea și energiile suflate de Dumnezeu din Sine Însuși acum, în prezent, în chip de Sfaturi Părintești și Dumnezeiești, în chip de Porunci de lucru, care ajung la noi și direct, dacă vrea dumnezeu să stea de vorbă cu noi, dar și indirect, prin intermediul sfinților îngeri cerești sau al sfinților oameni pământești.
Dumnezeu a hotărât că este bine să existe pe pământuri, astfel de ființă care să poată face legătura între cer și pământ, între duhul viu și materia moartă, între lumea îngerilor cerești și lumea viețuitoarelor pământești și acestei ființe i-a pus numle de ”om”.
Cu timpul, pe măsură ce creștem și ne dezvoltăm ca ființe cu adevărat umane, vom începe să simțim ce fel de energii, de forțe și de puteri avem în noi și vom putea face deosebirea dintre ele. Ne ajută Dumnezeu să simțim și să știm care sunt energii pământești, supuse magnetismului terestru și aparțin pământului pe care stăm, și care sunt energii vii dumnezeiești, suflate de Dumnezeu din Sine în chip de Dorințe Dumnezeiești sau Porunci Sfinte ce trebuie îndeplinite.
Dumnezeu vrea ca noi, oamenii pământești să putem să ne ridicăm la calitatea de îngeri, chiar dacă suntem purtători de trupuri materiale și avem de cărat ”în brațe” sau ”în spate” sau ”pe umerii noștri” poveri mai grele, pe care ni le dă Dumnezeu să le purtăm, în chip de sarcini de îndeplinit, de lucrări de făcut, dar ne mărește și puterile ca să le putem duce.
Ca urmare a lucrurilor pe care ni le dă să le facem, vom căpăta înțelepciune și o bună experiență de viață, care ne va ajuta în viitor. Aici ne facem ucenicia la locul nostru de muncă de mai târziu, în calitate de îngeri ai lui Dumnezeu, de împreună lucrători cu Duhul Sfânt și de ascultători de Sfântul și Dumnezeiescul Cuvânt. Învățăm să ascultăm de Dumnezeu și să îndeplinim porunci sfinte, să facem lucruri bune pe pământ, să colaborăm cu ceilalți oameni din jur, spre binele întregii planete pe care stăm. Învățăm să fim oameni cu adevărat. Învățăm că omenia înseamnă milă și compasiune față de animale, întrajutorare frățească și colegială cu ceilalți oameni din jur, ajutor reciproc și colaborare și bună înțelegere și relații pașnice și legătură permanentă cu Dumnezeu la nivelul nostru sufletesc, atât mintal, cât și verbal și simțual.
Dumnezeu ne-a trezit pe noi, oamenii, la o astfel de viață și tot El este și Cel Care ne ține în viață, asigurându-ne energia necesară, dar și lumina cunoștinței și căldura dragostei de lucru și harul creator și tot ce ne trebuie nouă, pentru lucrul pe care ni l-a dat să-l facem, la acest nivel al lumii, unde ne aflăm în prezent. Ne facem ucenicia la locul nostru de muncă de mai târziu și într-adevăr învățăm să fim oameni, învățăm să devenim umani, să fim darnici, miloși și generoși, cu suflet mare și frumos, cald, sfânt și luminos. Nu se poate face dintr-o dată o astfel de transformare a noastră sufletească, deci este nevoie de timp și de răbdare.
Dumnezeu, Stăpânul Universului, este Cel Care ne trezește și pe noi la viață de formă conștientă, rațională, simțitoare și inteligentă. Ne ajută Dumnezeu să intrăm în rândul celor mai buni lucrători, al celor care poartă numele de îngeri. Dar spre deosebire de sfinții îngeri cerești, pe care-i trezește rapid la starea de îngeri și de lucrători cosmici, pe noi, oamenii, Dumnezeu ne trezește lent, încetul cu încetul, lin și domol, puțin câte puțin, în fiecare zi a vieții noastre petrecute de noi pe pământ, la acest nivelul material al lumii, pe care vrea să îl cunoaște întâi.
Întâi vrea Dumnezeu ca noi să cunoaștem lumea de formă materială, a pământului pe care stăm. Apoi ne va descoperi și lumea de formă energetică a Universului creat în jurul Său, până la cele mai mari depărtări, până unde a ajuns Sfânta și Dumnezeiasca Sa Suflare de Cuvânt. La urmă ne va descoperi Dumnezeu și lumea celor mai bune energii ale Sale, ale celor care nu se despart niciodată de El și indiferent cât de departe le-ar trimite cu vreo misiune sfântă, cu vreo sarcină de îndeplinit, cu vreo lucrare de făcut, ele păstrează în permanență legătura cu Dumnezeu: fie mintal, la nivel de gând, fie verbal la nivel de cuvânt, fie sentimental, la nivelul inimii lor conștiente, care simte ce fel de energii toarnă Dumnezeu în ea.
În mod normal și noi ar trebui să simțim ce fel de energii toarnă Dumnezeu în noi și astfel să știm dacă suntem plini de duh sfânt sau tot energii pământești avem în noi de formă materială. La asta noi trebuie să fim foarte atenți și să ne controlăm continuu starea noastră interioară și ce fel energii circulă prin noi.
Oricât de puternici am fi, putem să rămânem fără nici un strop de energie în noi și să ajungem în cele mai grave neputințe, dacă nu ținem legătura cu Dumnezeu și dacă energiile Sale sfinte nu mai ajung la noi. Trebuie să avem grijă să-i asigurăm sufletului nostru condițiile necesare pentru a se încărca cu energie vie din Duhul lui Dumnezeu și să nu rămână în el numai cu energia fizică pământească a trupului lui material.
Putem cădea în cele mai grave neputințe, dacă sufletul nostru nu ne mai poate asigura energie vie dumnezeiască de care avem nevoie ca să rămânem în rândul ființelor vii, căci trupul nostru material este însuflețit continuu de sufletul lui energetic. De suflet trebuie să avem grijă să își primească energia necesară, pentru că el îi dă și trupului lui material energie și îl însuflețește și pe el. Dacă sufletul are în el energie sfântă din Duhul lui Dumnezeu, îi va da și trupului lui material o astfel de energie. Se va umple de duh sfânt și se va sfinți și trupul omului. Dacă sufletul rămâne fără sfintele energii dumnezeiești, doar cu energiile pământului pe care stăm, doar cu țărâna pe care o avem în trupurile noastre materiale, ne putem lua adio de la viață veșnică.
Cunoscând acest adevăr despre noi, să fugim de o astfel de stare, să ținem legătura cu Dumnezeu pe calea rugăciunilor noastre cât mai dese, dacă se poate permanente. Să cerem continuu ajutor de la Dumnezeu și când ne apucăm de lucru și pe parcursul lucrului, să ținem legătura cu Dumnezeu și la sfârșitul lucrului nostru, când privim lucrul făcut de noi, să nu uităm să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru lucrurile bune pe care ne ajută să le facem. Să nu uităm să-I cerem și iertare pentru eventualele greșeli, căci nici un om nu este perfect și nu știm să facem lucrurile în cel mai bun mod posibil, exact așa cum le vrea Dumnezeu.
Este bine să cerem continuu ajutor de la Dumnezeu, dar mai ales atunci când ne supărăm de câte ceva și simțim că ne cuprinde mânia și suntem furioși, gata să explodăm în afara noastră, exact ca vulcanii pământului pe care stăm, exact ca forțele lui rele distructive, de care se sperie toată lumea. Noi suntem forțele bune ale pământului pe care stăm și nu avem voie să răbufnim ca vulcanii pământului pe care stăm, la fel ca forțele lui cele rele, distructive.
Să ne ferim de astfel de situații care să ne facă să ne manifestăm și noi la fel ca vulcanii, la fel ca forțele rele distructive, ale pământușui pe care stăm. Să rămânem în permanență forțele lui cele bune, constructive, care primesc de la Dumnezeu cele mai bune energii ale Sale. Să ne străduim din toate puterile noastre să ne păstrăm starea noastră sufletească bună. În viață ne putem confrunta cu fel de fel de situații, care ne pot face să ne mai și supărăm și să dăm din noi nemulțumiri și reproșuri la adresa celor din jur, dar asta nu ne poate face să-i urâm și să le dorim răul sau moartea. Oricine poate greși, dar se poate și îndrepta, poate reveni la normal, își poate recăpăta starea lui bună sufletească. Asta vrea Dumnezeu continuu. Nu vrea moartea păcătosului, ci îndreptarea lui.
Noi avem în noi și energii bune dumnezeiești și energii rele pământești și energii de formă intermediară, de formă inteligentă, specifice și caracteristice omului, ajuns la un anumit nivel de dezvoltare intelectuală. Ca să nu greșim și să nu facem ceva rău, ceva ce putem regreta mai târziu, este bine să stăm la locul nostru cuminți și să ascultăm de Dumnezeu, să ne spună El ce să facem. Noi să trecem cu smerenie la ascultare, până când vom crește atât de mari, încât sufletul nostru va depăși cu mult trupul nostru material pământesc și îl va îmbrăca în energiile sale sufletești de formă caldă, luminoasă și sfântă, de natură dumnezeiască.
Știe Dumnezeu ce să ne dea de lucru ca să ajungem la o astfel de stare, pentru că noi am fost creați în mod special pentru a deveni îngeri sfinți, nicidecum animale. Pe parcursul lucrului nostru ne vom trezi la realitate și vom începe să facem deosebirea clară și sigură între energiile de jos pământești, de formă inferioară, care fac parte din sfera Pământului pe care stăm și energiile de sus, cerești, de formă superioară, care aparțin Bunului și Sfântului Duh Dumnezeiesc și care sunt veșnic vii și inepuizabile. Își trimite Dumnezeu la noi propriile Sale energii dumnezeiești, ca să ne trezească din somn, căci a venit vremea să intrăm în rândul lucrătorilor buni, al celor pe care-i ajută Dumnezeu continuu și le toarnă în inimi energii sfinte din Duhul Său Dumnezeiesc, căci vrea să-i cheme la viață îngerească, la starea cea bună, duhovnicească.
Navigare în articole
Sântul Apostol Andrei – Ocrotitorul României→