Testul 1
În imaginea de mai sus avem un șir alcătuit din trei halbe pline cu bere și trei halbe goale. Șirul de halbe trebuie aranjat în așa fel încât să se alterneze o halbă plină și una goală. Aveți voie să puneți mâna pe o singură halbă. Cum procedați?
Testul 2
Cristinel și Ancuța au împreună 10 bomboane. Ancuța și Bogdănel au împreună 11 bomboane. Cine are mai multe bomboane, Cristinel sau Bogdănel? Cu câte?
Testul 3
Care este jumătatea lui zero? Dar sfertul lui zero?
Testul 4
Era într-o zi de luni și Marin se grăbea să plece cu familia pe valea Prahovei, când chiar în fața Gării de Nord, s-a întâlnit din întâmplare cu vechiul lui amic Aurel, pe care nu-l mai văzuse de foarte multă vreme. Bucuros de revedere Marin i-a făcut lui Aurel invitația de a-i face o vizită săptămâna viitoare pentru că acum el pleca din localitate pentru toată săptămâna, așa că i-a spus:
– Eu plec acum din localitate, dar mă întorc acasă duminică așa că săptămâna viitoare mi-ar face plăcere să vii pe la mine în oricare zi, să mai depănăm amintiri din tinerețe.
– Cu mare bucurie aș veni, a zis amicul Aurel, dar să vedem în ce zi pot să vin:
Luni nu pot pentru că avem bilete la concert.
Marți m-am programat acum 3 zile la un consult medical.
Miercuri este ziua soacrei mele.
Joi mă duc la o înmormântare.
Vineri iarăși nu pot deoarece am musafiri.
Sâmbătă mergem la cumpărături și umblăm mult prin magazine.
Duminică nu ieșim niciodată din casă și ne petrecem ziua în familie.
Îți mulțumesc pentru invitație. Poate altădată…
Marin, om inteligent, și-a dat seama imediat că amicul Aurel nu îi era chiar bun amic, fiindcă a refuzat invitația și nu avea plăcere să-i facă o vizită. Oare nu putea în nici una din zilele săptămânii viitoare să-i facă o vizită? Dumneavoastră ce părere aveți?
Testul 5 – Condamnatul a fost grațiat
Pe vremuri, într-un mare imperiu, al cărui nume nu are importanță, un condamnat la moarte a scăpat datorită logicii sale, iar această întâmplare a ajuns de domeniul legendei.
În imperiul acela se păstra ”obiceiul pământului” ca să nu se comunice condamnatului la moarte ziua execuției sale. Ziua să fie fixată de către temnicer fără ca nimeni să știe și să fie comunicată condamnatului chiar în ziua în care era dus la execuție. Același obicei al pământului dădea condamnatului posibilitatea de a scăpa în cazul în care el ar putea afla, ziua în care i se va curma viața. Potrivit obiceiului locului, temnicerul i-a comunicat condamnatului că într-una din zilele săptămânii viitoare, începând de luni și până duminică, el va stabili data execuției. Condamnatul urma să afle data morții sale chiar în ziua respectivă, când trebuia să fie scos din temniță și dus la locul execuției.
Cele câteva zile până la începerea săptămânii în care urma să fie executat au trecut repede, dar condamnatului i-a venit ideea salvatoare și chiar în ajunul săptămânii funeste l-a chemat pe temnicer și i-a zis:
– Nu mă poți omorî, pentru că eu voi cunoaște ziua execuției. Chiar din noaptea dinaintea zilei respective eu voi ști că mor.
Mut de uimire, temnicerul care încă nu hotărâse nici el care va fi ziua execuției, i-a ascultat condamnatului raționamentul pe care se baza, când invoca dreptul de a i se cruța viața. Dumneavoastră știți pe ce se bizuia condamnatul când susținea că va ști ziua execuției? Este o problemă de raționament. Încercați!
Logica și-a spus cuvântul în raționamentul condamnatului.
Iată ce i-a spus condamnatul temnicerului:
– Dacă eu îți demonstrez că nu mă poți omorî într-o anumită zi, îți dai cuvântul că ștergi ziua aceea de pe listă? A pus problema de așa natură încât temnicerul a acceptat și și-a dat cuvântul.
În continuare condamnatul și-a desfășurat următorul raționament:
– Ziua execuției poate fi în orice zi din săptămâna următoare, de luni dimineața și până duminică seara. Dacă dumneata, ai fixat ziua execuției pentru duminică, eu fiind în viață sâmbătă seara, voi ști că a doua zi urmează să fiu executat, pentru că fiind ultima zi din săptămână, nu mai ai altă zi în care să mă omori. Este clar că nu poți fixa duminică ziua execuției, pentru că am posibilitatea să aflu încă de sâmbătă seara și voi fi grațiat.
Temnicerul a trebuit să accepte că are dreptate condamnatul și că dacă el ar alege ziua de duminică pentru execuție, condamnatul ar scăpa cu viață, ar anunța stăpânitorul ținutului și ar fi grațiat potrivit obiceiului pământului. Așa că ziua de duminică a fost ștearsă de pe listă ca zi posibilă pentru execuție.
Condamnatul a continuat cu același raționament pentru fiecare dintre următoarele zile ale săptămânii, luând-o întotdeauna în calcul pe ultima.
– Dacă ultima zi în care mă poți omorî este sâmbătă, iar ei voi fi în viață vineri seara, voi ști că sâmbătă urmează să fiu executat, căci sâmbăta va fi ultima zi în care mă mai poți omorî. Înseamnă că voi cunoaște dinainte ziua execuției și voi anunța pe stăpânitorul ținutului și voi fi grațiat potrivit obiceiului locului.
La o astfel de logică temnicerul a fost nevoit să șteargă de pe lista calendarului execuției și ziua de sâmbătă.
Printr-un raționament asemănător, condamnatul a demonstrat temnicerului că poate afla dinainte ziua execuției și l-a obligat pe temnicer ca, rând pe rând, să șteargă câte o zi de pe lista zilelor săptămânii funeste, până la ziua de luni, singura zi în care temnicerul îl mai putea executa conform înțelegerii dintre ei. Condamnatul a anunțat degrabă pe stăpânitorul ținutului că el urma să fie executat în ziua următoare, adică luni. Temnicerul a confirmat că într-adevăr ziua de luni urma să fie ziua execuției. În felul acesta condamnatul a fost grațiat conform obiceiului pământului, datorită faptului că a știut dinainte care va fi ziua în care urma să fie omorât.
Navigare în articole
Test de inteligență: Livada de meri→